Ce dezvăluie ultima cină a primelor animale care au trăit pe Terra?

Conținutul ultimei mese consumate de primele animale cunoscute care au trăit pe Pământ acum mai bine de 550 de milioane de ani a scos la iveală noi indicii despre fiziologia primilor noștri strămoși animali, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea Națională Australiană (ANU).

Biota Ediacara reprezintă cele mai vechi organisme mari din lume și datează de acum 575 de milioane de ani. Cercetătorii ANU au descoperit că animalele se hrăneau cu bacterii și alge care proveneau de pe fundul oceanului.

• De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi…
• Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti

Descoperirile, publicate în revista Current Biology, dezvăluie mai multe despre aceste creaturi ciudate, inclusiv modul în care acestea puteau să consume și să digere hrana.

Oamenii de știință au analizat fosile antice care conțineau molecule de fitosterol conservate – produse chimice naturale care se găsesc în plante – care au rămas de la ultima masă a animalelor.

Examinând rămășițele moleculare, care indică ce au mâncat animalele, cercetătorii au putut confirma că organismul asemănător melcului, cunoscut sub numele de Kimberella, avea o gură și un intestin și digeră hrana la fel ca animalele moderne. Cercetătorii spun că a fost probabil una dintre cele mai avansate creaturi ale Ediacarienilor.

Primele animale cunoscute au locuit pe Pământ acum 550 de milioane de ani

Echipa de la ANU a descoperit că un alt animal, care creștea până la 1,4 metri în lungime și avea un desen asemănător cu o coastă imprimat pe corp, era mai puțin complex și nu avea ochi, gură sau intestin. În schimb, ciudata creatură, numită Dickinsonia, absorbea hrana prin corpul său în timp ce traversa fundul oceanului, scrie EurekAlert.

„Descoperirile noastre sugerează că animalele din biota Ediacara, care au trăit pe Pământ înainte de explozia cambriană a vieții animale moderne, au fost un amestec de ciudățenii, cum ar fi Dickinsonia, și de animale mai avansate, cum ar fi Kimberella, care aveau deja unele proprietăți fiziologice similare oamenilor și altor animale din zilele noastre”, a declarat autorul principal, Dr. Ilya Bobrovskiy, de la GFZ-Potsdam din Germania.

Atât Kimberella, cât și Dickinsonia, care au o structură și o simetrie diferită de tot ceea ce există în prezent, fac parte din familia de biote Ediacara, care a trăit pe Pământ cu aproximativ 20 de milioane de ani înainte de explozia cambriană – un eveniment major care a schimbat pentru totdeauna cursul evoluției întregii vieți de pe Pământ.

Cea mai veche fosilă suficient de mare pentru a fi vizibilă cu ochiul liber

„Biota Ediacara este într-adevăr cea mai veche fosilă suficient de mare pentru a fi vizibilă cu ochiul liber și reprezintă originea noastră și a tuturor animalelor care există astăzi. Aceste creaturi sunt cele mai adânci rădăcini vizibile ale noastre”, a declarat Dr. Bobrovskiy, care a finalizat lucrarea ca parte a doctoratului său la ANU.

Folosind tehnici avansate de analiză chimică, oamenii de știință de la ANU au reușit să extragă și să analizeze moleculele de sterol conținute în țesutul fosil.

Colesterolul este semnul distinctiv al animalelor și este modul în care, în 2018, echipa ANU a reușit să confirme că biota Ediacara se numără printre primii noștri strămoși cunoscuți.

Moleculele conțineau semnături revelatoare care i-au ajutat pe cercetători să descifreze ce au mâncat animalele în perioada premergătoare morții lor. Partea dificilă a fost diferențierea între semnăturile moleculelor de grăsime ale creaturilor în sine, rămășițele de alge și bacterii din intestinele lor și moleculele de alge în descompunere de pe fundul oceanului, care erau toate înglobate împreună în fosile.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Fosile de Opabinia, dezgropate într-o pășune din Țara Galilor, ar fi primele de acest fel din Europa

Strămoșii porumbeilor sălbatici, găsiți pe insulele britanice și irlandeze

O peșteră din Spania, renumită pentru arta rupestră, folosită de strămoșii noștri timp de peste 50.000 de ani

Strămoșii noștri ciudați: 10 descoperiri bizare despre civilizațiile antice